Capsula spaţială Cygnus a companiei Orbital Sciences s-a conectat la ISS

Conectarea a avut loc la ora 11.08 GMT, deasupra Insulei Madagascar din Oceanul Indian, potrivit postului de televiziune al agenţiei spaţiale americane (NASA).

Atunci când Cygnus s-a apropiat de ISS, capsula a fost prinsă de un braţ telescopic de pe staţie, denumit Canadarm2, manevrat din interior de americanul Mike Hopkins şi japonezul Koichi Wakata, doi dintre cei şase astronauţi care alcătuiesc echipajul ISS.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Echipajul a folosit acel braţ telescopic pentru a ghida capsula Cygnus care s-a conectat apoi la modulul Harmony, un tronson presurizat ce asigură legătura dintre laboratorul european Columbus şi laboratorul american Destiny.

Încheierea operaţiunii de conectare la modulul Harmony a avut loc la ora 12.20 GMT, a precizat NASA.

Cygnus a livrat la bordul ISS 1.260 de kilograme de echipamente ştiinţifice pentru diverse experimente, inclusiv furnici pentru observarea comportamentului lor în microgravitaţie, dar şi alte câteva materiale pentru studierea rezistenţei microbiene la antibiotice.

Ocupanţii ISS, trei ruşi, doi americani şi un japonez, vor începe în zilele următoare să descarce materialele şi proviziile din capsulă. Ei vor umple apoi capsula Cygnus cu 1,8 tone de deşeuri şi echipamente folosite, acumulate în ultimele luni la bordul ISS.

Cygnus, care va rămâne conectată la staţie până pe 18 februarie, se va desprinde de aceasta şi va fi distrusă după misiune, arzând în întregime la reintrarea în atmosfera terestră.

Spre deosebire de capsula Dragon fabricată de compania SpaceX, Cygnus nu poate să revină pe Terra.

Iniţial prevăzută în decembrie, lansarea capsulei Cygnus de la Centrul pentru zboruri spaţiale Wallops, situat pe o insulă din largul coastelor statului Virginia, a fost amânată prima dată pentru 8 ianuarie, din cauza înlocuirii în regim de urgenţă, la sfârşitul lunii decembrie, a unei pompe de amoniac care se defectase într-unul dintre cele două circuite de răcire ale staţiei. Reparaţia a fost efectuată de doi astronauţi în timpul a două ieşiri pe orbită înainte de Crăciun.

Lansarea a fost apoi amânată din nou, cu 24 de ore, pentru joi, din cauza unor erupţii solare de marţi care au generat radiaţii magnetice care ar fi putut să afecteze sistemele electronice de la bordul lansatorului Antares.

Acesta este cel de-al cincilea zbor al unui vehicul spaţial privat către ISS. Orbital Sciences este una dintre cele două companii americane, alături de SpaceX, care au fost selecţionate de agenţia spaţială americană pentru a efectua zboruri de aprovizionare a avanpostului orbital.

Orbital Sciences efectuase deja un zbor cu titlu demonstrativ spre ISS în septembrie 2013.

NASA mizează pe parteneriate cu sectorul privat pentru a reduce costurile de acces la orbita joasă.

În virtutea unui contract de 1,9 miliarde de dolari cu Orbital Sciences, această firmă trebuie să livreze 20 de tone de materiale şi provizii la bordul ISS pe parcursul a opt zboruri prevăzute a avea loc până la începutul anului 2016, dintre care trei vor avea loc în 2014.

La rândul ei, compania SpaceX a efectuat deja trei misiuni către ISS prin capsula ei spaţială Dragon, dintre care două au constat în livrarea de provizii, în cadrul unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA. SpaceX trebuie să efectueze alte 10 zboruri spre ISS până în 2015.

SpaceX îşi lansează capsula Dragon cu ajutorul rachetei Falcon 9 de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida.

Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

Surse: Mediafax, AFP